Romania, one of the poorest countries in Europe, has never dealt with poverty reduction in the twenty years since its transition to a market economy, which makes any commitment to the EU’s 2020 poverty reduction goals seem “utopian”.

Most Romanians associate the last two decades with a continuous process of impoverishment and deteriorating living standards, according to Romania’s Life Quality Research Institute, quoted by the Financiarul daily.

Starting from an official poverty rate of 7% in the beginning of the 1990s, the number of people in this category had tripled by 2008, when the economic crisis began.

But this evolution was uneven, the research reveals. In 2007, there were approximately 2.1 million poor people recorded in official statistics. One year later, their numbers had decreased by one million, mainly due to emigration. Improving living standards were also a factor, but a much less relevant one, the institute says …read more

Related posts:

1. HIV positive children in Romania

Irlanda, Romania, Germania si Austria ar avea o rata a bautaorilor inraiti mai mare decat Marea Britanie. Asa o fi, ii credem pe cei de l Comisia Europeana dar daca privesti mai in detaliu ai sa-ti dai seama ca Germanii au berea cea mai buna asa ca este de inteles placerea cu care consuma aromata bautura.

No related posts.

VENEZUELA. Românii care înfundă puşcăriile lui Hugo Chavez pentru trafic de droguri ascundeau stupefiantele în intestine, pantaloni şi geamantane mici cu fund dublu.

După ce, ieri, a prezentat povestea Aurorei Cernat, arestată pentru trafic de droguri şi întemniţată într-un penitenciar venezulean, unde a născut un băieţel, azi, EVZ arată cum au fost prinşi şi condamnaţi în ţara lui Hugo Chavez alţi cetăţeni de origine română, în cursul anului precedent.

„Cărăuşii” români de cocaină au căzut în mâinile Gărzii Naţionale venezuelene după acelaşi scenariu: s-au pierdut cu firea în timp ce aşteptau la punctele de control ale aeroportului „Simon Bolivar”, au fost scoşi din rând, percheziţionaţi până la piele şi dincolo de ea (multora li s-au făcut radiografii la stomac), reţinuţi şi trimişi în închisori.

Aproape toţi îşi îndesaseră pe gât şi în geamantane aceeaşi cantitate de stupefiante, 1 kilogram – greutate pe care capii reţelelor de droguri par să o considere optimă pentru a fi transportată de un „bidon”. Acesta este, în argou, termenul folosit pentru cei care consimt să joace rolul de recipiente umane în afacerea trecerii stupefiantelor peste graniţă, vârându-şi droguri în organism şi bagaje.

Legea venezueleană prevede pedepse cu închisoarea de la 8 la 10 ani, în caz că drogurile sunt purtate în valize, şi de la 4 la 6 ani, dacă sunt transportate prin înghiţire.

Un „scaun” lung de trei zile

Potrivit Elenei Linca, şefa misiunii diplomatice româneşti în Venezuela, deţinuţii români provin din rândul aşa-zişilor „căpşunari” plecaţi la muncă în Spania şi Italia. Capturat pe 27 aprilie 2009, Răzvan Ion Citulete (28 ani) a fost ţinut trei zile la Spitalul „Naval Dr. Raul Perdomo Hurtado”, din Caracas, până a defecat 100 de pacheţele cu prafuri albe.

Nu îşi făcea nevoile singur, ci în prezenţa martorilor, a căror depoziţie a servit la proces. Când pacheţelele au fost desfăcute, iar conţinutul analizat, s-a confirmat că Răzvan Ion Citulete scosese prin anus 988 de grame de cocaină. Drogul avea o puritate de 93 la sută. Românul nu ducea deloc stupefiante în bagaje, le ascunsese pe toate în el însuşi.

A ajuns la Spitalul „Raul Perdomo Hurtado” după ce, la altă unitate sanitară, i se făcuse în regim de urgenţă o radiografie la tubul digestiv. Verdictul medicilor: avea „corpuri străine” în stomac.

Frica l-a dat de gol în faţa celor de la Brigada Antidrog a Gărzii Naţionale, când aştepta să se urce într-o cursă Lufthansa, cu destinaţia Madrid. Plecat mai de mult din România, Citulete avea domiciliul în capitala Spaniei, unde făcuse zidărie înainte de a intra în reţelele narcotraficanţilor.

A fost condamnat la 2 ani şi 8 luni de închisoare, pe 17 iulie anul trecut. Pedeapsa reprezintă două treimi din minimul prevăzut de lege şi a fost hotărâtă ţinându-se cont că nu avea antecedente penale.

Cu prafurile în pantaloni

Tot la laboratorul de radiologie al Spitalului „Raul Perdomo Hurtado” s-a aflat şi că Răzvan Bobi Dobrican nu era un pasager oarecare. Dobrican îşi cumpărase bilet la o companie aviatică portugheză, aştepta să se îmbarce pe ruta Porto-Amsterdam şi ducea în stomac 70 de pacheţele cu cocaină.

Pe 8 iunie, a fost condamnat de o instanţă la 2 ani şi 8 luni de închisoare. Dobrican e şofer, are 29 de ani şi, până să fie încarcerat în America Latină, se stabilise la Budapesta.

Marcel Ion (26 de ani), de profesie ospătar, născut la Fălticeni, a fost prins pe aeroportul din Caracas împreună cu o prietenă de naţionalitate spaniolă, pe 26 martie. Potrivit sentinţei date de in stanţa penală din statul Vargas, femeia pitise pacheţelele cu cocaină în lenjeria intimă şi între picioare. În total: 900 de grame de prafuri, drămuite în 62 de legături de plastic.

Tot atâtea punguţe de cocaină ascunsese şi Marcel Ion în pantaloni, doar că românul îşi umpluse şi stomacul cu prafuri albe, depistate la un control radiologic. Cei doi au fost condamnaţi la câte opt ani închisoare, pe 20 mai. Românul şi amica sa spaniolă aveau domiciliul la aceeaşi adresă în Cordoba şi trebuiau să ajungă la Lisabona. [...]

No related posts.

Potrivit lui Mark Anderson, director executiv al Strategic News Service, asa numitele servicii de cloud computing – aplicatii business accesate online, programele si fisierele necesare fiind stocate pe servere – vor trece prin momente foarte dificile, in 2010.

Din ce in ce mai multe companii, dar si persoane private, externalizeaza tot felul de servicii, de la fotografii care isi stocheaza fotografiile pe Flickr la companiile care lasa Amazon sa gestioneze aplicatii complicate de business. Insa, in acest an, ar putea aparea probleme.

“Fie serviciile respective for deveni inaccesibile, din diverse motive, fie va exista o catastrofa in domeniul securitatii informatiilor”, spune Anderson, pentru Business Week.

De altfel, deja au existat mari probleme de siguranta a datelor in cloud computing, potrivit specialistilor. Un exemplu, dat de Chris Hoff, director de cloud computing si virtualizare la Cisco Systems, este site-ul Magnolia, de pastrare a adreselor de Internet preferate, care a pierdut toate datele in cursul acestui an.

De asemenea, in 2010, Microsoft, pana nu demult fara rival pe piata, va trebui sa faca fata concurentei din partea sistemelor de operare de la Apple sau Chrome, de la Google, in cazul PC-urilor, si Android, Symbian si multe altele, in cazul dispozitivelor mobile. “Pana acum doi ani, toata lumea credea ca Windows a castigat lupta, insa cine ar putea spune, in prezent, cine va stapani toate aceste platforme”, spune Anderson.

El adauga ca nu inseamna ca Microsoft va inceta sa creasca, insa va trebui sa gaseasca noi modalitati pentru a spori profiturile…more

No related posts.

Children in Romania

It was Boxing Day 1989 and I was sitting in my flat watching the early afternoon news.

The leading item was about the execution of Nicolae and Elena Ceausescu, the hated communist dictators of Romania.

The phone rang – it was my old friend George Galloway, then the MP for Glasgow Hillhead.

“Haw Boab fancy going to Romania?” he bawls down the phone. Six words which would change my life.

The Bucharest we arrived in early in January still had smouldering ruins from the street fighting of the last of the anti-communist revolutions which engulfed Eastern Europe in 1989.

I had witnessed Warsaw and Prague, but Bucharest would be the bloodiest with the darkest of secrets – among them a hitherto unknown epidemic of child Aids.

George Galloway and I first stumbled upon the rumours of dying children with faces like haunted geriatrics a matter of days after we reached Bucharest.

But it was in the Black Sea port of Constanta that we came face-to-face with the epidemic that would stay with us for life.

Nothing could really prepare you for your first visit to the Municipal Hospital in Constanta, and the child Aids ward there.

Here were what I would describe later as “canyons of horror” – children who were grey, sunken skeletons, many with hands outstretched and twitching as they approached death.

The stench was overwhelming. There were 63 children sharing 43 cots that day in the hospital in Constanta.

I know because I counted them in. Counted them out also.

Galloway, by then a veteran of sub-Saharan Africa as well as the famine in Ethiopia, stood in their midst with a solitary tear rolling down his cheek…more

Sursa: BBC.co.uk

Related posts:

1. Romania recunoaste ca e incapabila sa controleze saracia